miercuri, 19 octombrie 2011

Retro

Ma gandeam saptamana trecuta la cat de mult mi-e dor de vremurile in care o vizita la un prieten cu o caseta inchiriata era clar un pretext de distractie. Tin minte cum ne adunam cu totii la unu acasa, faceam un lighean imens de popcorn, cumparam bere si suc si stateam cu ochii cascati la televizor.

Era o forma si o formula clara de socializare intr-un mod simplu si placut. E la fel cu mersul la film in oras dar fara sa trebuiasca sa suporti comentariile proaste, rontaitul sau telefonele mobile ale vecinilor straini, mult prea putin absorbiti de eveniment. Seara incepea cu un film si se termina cu baute si discutii. Alte seri porneam de la un film si terminam cu dansat pana in zori.

Cu toate ca aceste lucruri se pot face si astazi, parca nu sunt totusi la fel. E clar ca ma incearca niste ganduri nostalgice din moment ce mi-a trecut prin cap acest mic scenariu trait odata, nu foarte demult.

In prezent, lumea a renuntat(sau a uitat) la aceasta scuza placuta, din punctul meu de vedere, de a petrece timpul impreuna, astazi mai tot omul avand un computer si acces la internet.
Mai erau interesante serile de gatit, in care gazda isi arata maiestria (dupa caz) in artele culinare, alt lucru ce incepe sa dispara din peisaj.

Astazi toata lumea are impresia ca e bucatar. Si imi permit sa spun asta pentru ca vad ce mai posteaza unii pe Facebook si sincer nu sunt deloc impresionat, dar sa trecem peste.
Gatitul nu tine musai de retete luate de pe net. Trebuie imaginatie, memorie, bun simt si multa dragoste. Pentru mine a gati pentru cineva inseamna ai arata multa dragoste si respect si in nici un caz a reface ca un robotel o reteta scrisa prost de multe ori, dar asta-i alta poveste.

Toata lumea are acces la informatie dar asta nu a facut lumea mai buna in nici un fel, ci din contra a facut-o mai ignoranta. E ca atunci cand vezi masa plina cu mancare si nu-ti mai vine sa mananci. Caci si informatia este luata de-a gata, nedigerata sau nefiltrata in vreun fel. Mura-n gura pentru Bula. Cat despre atitudine in general, sa nu mai vorbesc de ea.

E greu sa nu-ti vina de retro atunci cand vezi ca lumea din jurul tau incepe sa semene foarte tare cu un comunism cultural retardat, unde toti se cred plurivalenti si multilateral dezvoltati.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu