Tu

Esti o inventie a mintii mele. Existenta ta este legata de dorintele mele. Ai aparut din cel mai adanc cotlon al imaginatiei mele si te-ai materializat contrar legilor firesti, continuand sa existi atata vreme cat cred in tine. Te-am proiectat spre lumea materiala in timp ce calatoream cu gandul prin reteaua infinita a timpului si a spatiului. Sa nu-mi ceri vreodata socoteala pentru existenta ta si sa nu plangi prea tare atunci cand ma pierd in visare uitand de tine. Cateodata te uit, alteori te transform si imi reintorc privirea spre tine doar ca sa-mi domolesc setea si sa ma regasesc. Eu? Eu sunt o nascocire a altei minti ce din nevoie sau plictiseala m-a zamislit ca sa-i fiu pe ascuns muza. Ne transformam dupa nevoile altora si transformam la randul nostru ca sa ne satisfacem curiozitatea, astfel cu pasi inceti parcurgem drumul spre cunoastere, caci cu fiecare dorinta implinita, ne implinim si noi, ajungand la un final sa ne trezim din visare. Si daca obiectul dorintei mele se materializeaza luand diferite forme in diferiti timpi, atunci si fricile mele apar in planul real. Dar daca sunt un vis din alta minte, am sa ma chinui sa dorm, caci nu pot sa-mi pierd farama de identitate pe care o am, aceea de a visa la randul meu.
Din cercul inchis de proiectie si vis, vis si proiectie, apar uneori adevarate catastrofe ce disturba temporar reteaua de vise. Tu sa ma visezi si in acelasi timp eu pe tine.

Saturatie

Spre asta ne indreptam. Daca deja unii dintre noi nu au ajuns acolo. Lumea are mult mai mult decat are nevoie, iar in zbuciumul zilnic apar vise si fantasme superficiale sub forma de moft. Iar mofturile, impuse de undeva de sus, ne dicteaza existenta si ne fac sa uitam de esenta noastra. Ridicolul existentei la ora actuala nu consta in lupta pentru devenire, ci zbuciumul constant spre a acumula "chestii" de care ne putem foarte bine lipsi. Din vartejul ridicolului nu ne poate scoate nimeni, decat noi insine. Ce rost are sa-ti petreci viata gandindu-te la ceea ce nu ai sa ai, sau atat de mult la ceea ce vrei in detrimentul a ceea ce ai deja.
Traiesc pentru ca traiesc si atat. Nu am nevoie sa fiu in pas cu moda, sau sa am ultima masina sau ultimele aparate electrocasnice in casuta mea nou mobilata ca sa fiu fericit.
Nu am nevoie de un omulet care sa-mi sugereze ce sa port sau ce sa mananc sau cum sa arat. Cred in lucrurile ce la prima vedere par mici, cred intr-un trai decent, lipsit de nevoi, dar nu am sa ma pacalesc inchinand de buna voie in fata acestei noi religii. Si daca intr-o zi te trezesti ca nu ai cat ti-ai fi dorit, las-o asa! La ce ai nevoie? Intr-o zi oricum ai sa mori si doar nu ai sa le cari cu tine. De altfel un trai prea bun nu stimuleaza creativitatea sau mintea. Si dau ca exemplu tarile dezvoltate economic care inca importa creierase est europene doar din simplu fapt ca la ei nu mai e. Toti sunt bine hraniti, bine imbracati si foarte plicticosi, foarte departe de ceea ce inseamna a fi.

P.S. Iar in zilele in care esti deprimat, sa te gandesti ca odata ai fost cel mai rapid spermatozoid!

Hipsteri: episodul 2

Dupa cum spuneam in episodul anterior, "Confuzul" se infiltreaza cu foarte mare usurinta in toate mediile sociale, desi are o predilectie spre arte. Ii place sa se exprime intr-un mod creativ netinand cont de tehnici sau pareri avizate, pentru ca cei "avizati" sunt mainstream, iar tehnicile sunt "asa de...acum cinci minunte in urma". Social vorbind, nu putem vedea o ierarhizare clara, conducerea este luata prin rotatie din cand in cand de cel care reuseste prin sunete sau gesturi "hip" sa preia cuvantul, sau cel care a reusit sa ii faca pe ceilalti sa-si dea seama, ca el stie ce spune. De altfel putem observa o afinitate spre matriarhat, in general femelele din aceasta specie avand o initiativa mai mare decat masculii. De-a lungul studiului social, am observat in unele cazuri si mai ales atunci cand au stima de sine scazuta, plimbandu-se la brat cu masculi din alte specii, femela avand o abilitate de a simula cu foarte mare acuratete diferite stiluri, chiar daca nu reuseste sa le mentina pentru multa vreme. Desi nu recunosc asta si cred ca lupta pentru a fi individuali si unici, putem observa ca avem de-a face cu o minte de stup sau cel putin o constiinta comuna, care vorbeste prin actiunile lor. Din nevoia atroce de a iesi in evidenta, Hipsterul refuza initial orice conventie sociala sau morala, cum ar fi remuneratia,(el optand mai degraba pentru troc), dar presat de timpurile care sunt atat de "prezente" il putem observa uneori lucrand in libarii, ceainarii si fast food-uri cu specific exotic sau vegetalo-natural, iar atunci cand nu lucreaza in aceste lacasuri le frecventeaza cu un adevarat interes metafizic, neinteles de catre omul de rand. Libraria sau ceainaria fiind pentru el un lacas de cult, un loc unde el mediteaza si se bucura de internetul gratis de tip WI-FI.

Atentie: au fost depistati in anumite librarii si hipsteri ce prefera cartile numai in format audio, cititul fiind iarasi prea mainstream.

In anumite conjuncturi sociale, ii vedem cum din ironia lor naturala pentru orice, devin de-a dreptul acizi si "hateful" cu exemplare din alte specii. Daca te trezesti deodata in parc sau in librarie, carciuma sau club fiind fixat, atunci ar fi cazul sa parasesti locatia, nu de putine ori reusind sa iti strice buna dispozitie prin felul in care te judeca din priviri.

Daca aceasta subcultura venita din America anilor 40 ca un curent ce asculta muzica
jazz, a ajuns in zilele noastre la aberatii gen, Drum and Base si Indie rock, filme independente de care nimeni nu a auzit, autori obscuri si o afinitate spre lucrurile experimentale de dragul de a fi non-mainstream, la noi a fost preluat si imbratisat de acele exemplare din societate care au descoperit ca a spune "NU" si a fi "Gica Contra" e misto si unic.
Desi in epidodul anterior am spus ca nu exista leac pentru aceasta pleava, am descoperit pe parcurs ca un astfel de curent ce aduce la rang de fetish autenticitatea de dragul de a fi autentic, va disparea in momentul in care, Hipsterus Falsus Vulgaris, trezit din somnul ratiunii va realiza ca a facut un curent din a fi autentic, de aici rezultand ideea ca un curent este ceva mainstream, ceea ce inseamna multe scurtcircuitari la nivel de sinapse pentru acesti copii neintelesi.
Desi istoria ne invata ca multi dintre ei vor migra spre alte subculturi sau specii, probabil vom mai avea de suportat prezenta lor inca ceva timp, datorita incapatanarii native a Hipsterului, dar sa inchidem un ochi in prezent, macar de dragul biodiversitatii.

Traducerea si adaptarea: Cipilica cel Rau

Hipsteri

Denumire completa: (Hipsterus Falsus Vulgaris) sau "Confuzul"

Prinsi in epoca vitezei, acesti omuleti au reusit sa atraga atentia societatii prin omleta de idei si stiluri de care dispun. Multa vreme a fost confundat cu Metrosexualul sau Pitiponcul. Il recunoastem dupa fularul de tip arabesc sau "Shemagh" pe care il poarta cu mare fast in jurul gatului, netinand cont de conditiile meteo. Desi ii plac la nebunie jocurile de lumina, musai trebuie sa poarte o pereche de ochelari vintage sau retro fie ea cu lentila colorata sau nu. Adesea isi acopera capul cu o palaria de tip "Smiley", sau lasa sa se vada freza slutita in mod special, spre a arata celorlalte surate nonconformismul lui. Este foarte mandru de lucrurile pe care le face, de asta fumeaza numai ce isi ruleaza cu propria mana, desi il putem vedea tragand si din pipa si de ce nu, la ocazii speciale Parliament Lights. Ii plac blugii stramti, iar atunci cand vine vorba de blugi, nu face diferenta intre sexe, de aceea il vedem de multe ori imbracat cu blugi de dama. Pe mana poarta un ceas mecanic ce nu mai functioneaza de multa vreme, dar se pare ca limbile inghetate pe cadran ii confera acestui copil teribil o placere deosebita. Fie ca poarta o haina de trening sau o camasa stramta, pe deasupra isi trage cate un sacou sau o vesta imprumutata. Iar cand vine vorba de incaltaminte, de la ghete rosii pana la bascheti Converse, acestia fiind de preferat, nimic reusind sa opreasca acesta mica aberatie cromatica.

Ii place sa care dupa el un rucsac sau o geanta de tip postas unde se pot gasi viniluri stand alaturi de laptop, Cola de vanilie sau Doctor Pepper si nelipsitul aparat de fotografiat, Hipsterul fiind un mare fan al fotografiei si organizand de multe ori tot soiul de evenimente pseudoculturale.
Il poti gasi stand pe banca in parcuri, plimbandu-se cu bicicleta de oras, colindand magazinele hand made si second hand.

Se hraneste in principiu cu hrana bio si are o adevarata obsesie pentru lucrurile crescute in mod natural. Atentie ii place la nebunei tofu si laptele de soia.

Musculatura fesiera este bine definita datorita orelor suplimentare petrecute in pozitie erecta si nu musai de la mersul la sala, pe care acesta nu il va recunoaste vreodata.
De altfel este stiut ca un Hipster nu va recunoaste vreodata ca e Hipster, dar il putem ghici si dintr-o mie daca ii cunoastem secretul. Desi combina stilurile vestimentare cu o foarte mare nonsalanta, tehnologia de ultima ora cu cea de acum doua decenii, nu suporta lucrurile "mainstream", acesta avand o adevarata aversiune fata de lucrurile cunoscute, fie ele din domeniul artei cinematografice, a muzicii sau a artelor vizuale.
Mare atentie, nu intelege prea multe dar pacaleste destul de usor. Un Hipster adevarat nu o sa-ti citeasca o carte scrisa de un autor cunoscut, ci mai degraba isi va pierde timpul rasfoind ceva obscur, vreun catalog despre design interior, peisaje urbane sau reclame vechi, atata vreme cat nu e cunoscut de marea masa de oameni el este fericit. Social vorbind acesti oameni falsi care au luat de buna ideea de a avea un pic din fiecare dauneaza sanatatii psihice a celor din jur. Pana si identitatea sexuala a lor nu este clar definita, lasand loc de orice fel de interpretare, astfel daunand grav imaginii comunitatilor gay. Aceasta noua pleava sociala, imprumutata din vest, face ravagii printre tineri si adulti deopotriva, nefiind gasit pana la ora actuala un leac pentru acest cancer social-cultural.
Daca ii vezi ca se aduna in grupuri, clar pun la cale vreun spectacol de teatru, sau expozitie fotografica, promovand la nesfarsit mediocritatea de care dau dovada. Mare atentie, este mai daunator decat Manelistul, deoarece acesta da dovada de un IQ mai ridicat si prin natura sa mixta si "multi" reuseste sa se infiltreze cu usurinta prin toate mediile sociale.
Dar despre aceasta vom vorbi in episodul urmator.

Dans

Dansul de weekend va ramane mult timp crezul meu. Nu imi plac pasii prestabiliti, nu imi place sa ma gandesc la ritm, ci sa ma las in voia lui. Imi place sa dansez oriunde, oricand si cu oricine, fie pe jos, pe mese sau pe bar. Imi place sa dansez pentru ca timpul se scurge mai greu, si daca muzica e cunoscuta atunci reusesc sa pulsez odata cu lumea din jurul meu. Dansul e o forma de spiritualitate, e un mod de exteriorizare a entuziasmului dat de pulsul vietii, de comunicare nonverbala cu cei din jur si cu tine insati, dar si de a citi oamenii din jurul tau. Nu toata lumea danseaza de dragul dansului si a ludicului ci unii doar vor atentie si nereusind sa o atraga intr-un mod placut asteapta pana ce se canta o piesa mai energica ca sa se izbeasca unii in altii strigand practic "nu stiu sa socializez altfel, baga-ma in seama!". Nereusind sa inteleg vreodata acest act brutal de socializare fortata, l-am privit tot timpul cu desconsiderare. Nu numai ca e impotriva ideii de exprimare individuala fortand practic mana celor din jur spre a fi precauti, ca sa nu se trezeasca in mijlocul "dansului", ci prin el insusi ii face pe toti sa fie la fel. Practic nimeni sa nu fie mai cu mot decat celalalt ca vezi doamne ne place la gramada. Dar pe langa acesti omuleti, mai avem o categorie, "the haters" care stau si se uita ca "viteii la poarta noua" incercand un soi de intimidare, proiectand nesiguranta lor pe cei ce reusesc prin pur entuziasm sa atraga privirile celor din jur. Si ca sa nu deviem de la subiect, dansul nu se numeste POGO ci Slam Dancing sau Moshing (sursa Wikipedia), ca macar sa stiti cum se numeste, daca tot va place asa de mult dansul sincron.

Wants and needs

Exemplu: Esti mic si te plimbi cu bicicleta. Bicicleta ta se strica si stai o perioada fara bicicleta. Observi in cartier pustiul cu ochelari roz de soare cu bicicleta noua. Inevitabil va imprieteniti doar-doar sa prinzi cate o tura cu bicicleta lui, te simti bine si numai ce incepi ca si termini, neputand sa faci ture mai mari ca sa nu iesi din raza lui vizuala si prin urmare sa nu-l panichezi. Mai trece o vreme fara bicicleta si stanjeneala de a cere se evapora in zilele insorite de vara. Si zilele trec si lucrurile intra intr-un soi de normalitate. Pana intr-o buna zi cand esti refuzat din senin. La inceput te manii, pe urma te enervezi, pe urma te agiti, obosesti, te intristezi si pleci acasa. Urmaresti de la geam pe pustii din cartier cum se joaca si is fericiti etc. Te gandesti ca mersul cu bicicleta nu e asa de amuzant pe cat credeai. Incepi sa te ocupi de alte activitati, sa iti gasesti alte lucruri de facut, pe urma realizezi ca mersul cu bicicleta e de fapt amuzant, te agiti, pe urma obosesti si te intinzi. Neputand sa faci nimic ca sa schimbi situatia incepi sa te gandesti ca odata ai sa te faci mare si ai sa apari cu cea mai tare bicicleta ever, ca sa vada si altii cum e. Sa incercam sa dam un fast forward aici...si suntem prin liceu. Deja de mult ai descoperit sexul opus si lucrurile incep sa prinda o completa alta forma dar in fond raman la fel. Aici e cool sa fumezi pe ascuns, sa pui sticla de vodka la gura si sa nu o lasi pana nu se termina, and so on and so forth.....fast forward din nou...si esti pe undeva prin facultate si te uiti cu jind la motociclisti cum se plimba dintr-o parte in alta facand galagie tu fiind pe bicicleta de mult visata...
Inca un pic de fast forward si.....noul job ce promite in cateva luni motorul de mult visat...si dupa vreo 3 luni primesti un telefon de la prietena ta care-i gravida.
Bineinteles ca incepi sa te gandesti ca poate motorul ala ar putea sa astepte si poate ar fi bine sa iti cumperi o masina, inevitabil te casatoresti, ala mic creste ii cumperi bicicleta care i se strica si nu ai de gand sa o repari ca sa vada ce inseamna un lucru. Trece timpul, imbatranesti si intr-o zi te uiti in oglinda in timp ce nepotii se fugaresc prin casa si te intrebi, de ce? Wtf? Unde ai gresit? De ce toate lucrurile astea din jurul tau? Cand de fapt tot ce ti-ai dorit era o pereche de ochelari pe fata in timp ce calaresti un motor ca sa le arati gagicilor de liceu ca esti cool!