No, it's this side!
Or is it the other?
Do I smell fear?
Is that a lion on the hill?
Run o wild beast,
Run for your life!
Run o wild beast,
Slow down the time.
Is it this side?
Is it the other?
Run o wild beast,
Run with the otter!
Speed up the light.
Is it the other?
This side is good
That side is further,
Run o wild beast,
Run like the wind,
Run for cover,
Run o wild beast,
Run like no other!
Fleeing for safety,
Burning the ground
Jumping further from fate!
Run o wild beast,
Engage the wind
Run o wild beast
Lifting the sand,
From the face of the earth.
Which side is best?
That side is darker.
Run o wild beast,
Stop just a second,
And turn back the seasons,
Rise up again!
On the other side!
duminică, 29 mai 2011
Just a little madness
Yes it's true you have to be mad or else you'll be blue.
You have to lie to tell the true,
They have to take a brain check soon cause I feel the doom.
O yes, spare some time to talk to the madmen that is hanging from the coconut tree,
Swinging and laughing just like a crazy monkey.
Shhh, speak of the devil,
Oh there you are so comfortably,
While I hang from a tread of reality.
Do you hear the whisper from afar?
Are you deaf, or just playing star?
Felling a little blue, felling a little misled?
Perhaps you didn't read!
Don't be afraid,
Hey you step on it! I said step on it sir!
I'm already late for the meeting!
Can't you see I have to meet with the duchess and the king?
Are you deaf or just stupidly fine?
Are you blind? Or are you trying to play with the madman?
The echoes are so far, and far that I cannot grasp the full measure of your spectral projection.
What's that I see coming my way?
I see a shadow not so far for my eyes to see but far away from my ears to hear.
Do I smell ash? O is it just hash?
I shall not bow down to this misfit!
I will blend in the sun and spit out rays if I have to!
I shall stay awake and touch the sky.
Hello! Good morning starshine!
The madman is running and prancing with no ears,
He's laughing out loud.
He has no mouth,
He has no tears,
He will not bend,
Nor will he spend,
The remaining vibrations of the mute soundtrack with a noisy brat.
Hello dear duchess, o pardon my manners
Hello dear king, where is my hat?
I had a hat?
I used to speak of many things.
Now I know jack!
Hello Jack what's your opinion on the current situation sir?
Hmpf! Apparently Jack does not comprehend words from the mouth!
Speaking with no sound! Gestures and faces and arms like wings.
Like the wings of penguins, that walk together as a herd of terrible beings.
O come forth o mighty, brutal, ruthless, excuse of a medium sized, fully functional, heart beating, noise generating, imaginative figment of colors.
Come now brown, mix with the round,
Come now, o poor yellow, mix with the meadow of the fallen witches,
That were, that are, that will be, from now on,
And so far.
You have to lie to tell the true,
They have to take a brain check soon cause I feel the doom.
O yes, spare some time to talk to the madmen that is hanging from the coconut tree,
Swinging and laughing just like a crazy monkey.
Shhh, speak of the devil,
Oh there you are so comfortably,
While I hang from a tread of reality.
Do you hear the whisper from afar?
Are you deaf, or just playing star?
Felling a little blue, felling a little misled?
Perhaps you didn't read!
Don't be afraid,
Hey you step on it! I said step on it sir!
I'm already late for the meeting!
Can't you see I have to meet with the duchess and the king?
Are you deaf or just stupidly fine?
Are you blind? Or are you trying to play with the madman?
The echoes are so far, and far that I cannot grasp the full measure of your spectral projection.
What's that I see coming my way?
I see a shadow not so far for my eyes to see but far away from my ears to hear.
Do I smell ash? O is it just hash?
I shall not bow down to this misfit!
I will blend in the sun and spit out rays if I have to!
I shall stay awake and touch the sky.
Hello! Good morning starshine!
The madman is running and prancing with no ears,
He's laughing out loud.
He has no mouth,
He has no tears,
He will not bend,
Nor will he spend,
The remaining vibrations of the mute soundtrack with a noisy brat.
Hello dear duchess, o pardon my manners
Hello dear king, where is my hat?
I had a hat?
I used to speak of many things.
Now I know jack!
Hello Jack what's your opinion on the current situation sir?
Hmpf! Apparently Jack does not comprehend words from the mouth!
Speaking with no sound! Gestures and faces and arms like wings.
Like the wings of penguins, that walk together as a herd of terrible beings.
O come forth o mighty, brutal, ruthless, excuse of a medium sized, fully functional, heart beating, noise generating, imaginative figment of colors.
Come now brown, mix with the round,
Come now, o poor yellow, mix with the meadow of the fallen witches,
That were, that are, that will be, from now on,
And so far.
vineri, 29 aprilie 2011
Veni, vidi, discessi
Teatru, teatru si iar teatru. Teatru ieftin, teatru scump, teatru nou, teatru pentru toti. Regizori incompleti, regizori in devenire sau regizori inchipuiti ce scormonesc idei din filme vechi, jocuri noi sau alte spectacole, pentru a trata aceleasi probleme, succint si superficial. Probleme existentiale ce nu depasesc banalitatea cotidianului, ce nu starnesc interesul la modul real, ci poate pe ici colo si asta foarte rar, modul in care sunt aratate. Se face apel in ultima vreme mult prea mult la tehnologie, se cauta efectul vizual si nu cel emotional, se merge pe "mura-n gura" sau mai rau decat atat se lasa spectatorul cu un semn mare de intrebare ce pluteste deasupra capului sau. Si nu numai spectatorul are de pierdut luand parte la astfel de incercari nereusite ci mai ales actorul, care s-a auto redus la rang de executant si si-a uitat statutul de creator, de artist. Imi permit sa spun ceea ce spun, pentru ca de cativa ani incoace revad aceleasi lucruri. Lucruri ce au luat-o razna cel mai tare in momentul in care regizorul a nascocit ideea ca e mai important decat actorul si in momentul in care teatrele nationale au uitat sa mai educe publicul si au inceput sa scoata pe banda rulanta spectacole doar de dragul profitului. Si tin sa mentionez ca teatrele nationale sunt inca finantate de ministerul culturii. Observ si lucruri de-a dreptul aberante in acest teatru, cum ar fi nuditatea excesiva si neargumentata, decoruri opulente ce obosesc ochiul spectatorului si mainilie masinistilor. Cat despre limbajul licentios nici nu mai vorbesc, vulgaritate ieftina, la prima mana, pentru tot omul. Daca teatrul a pornit ca un instrument moralizator sau propagandistic in unele vremuri, a ajuns la ora actuala sa induca in eroare si mai tare pe spectatorul care stie ca merge la teatru ca sa se mai culturalizeze nitel.
Lipseste profunzimea viziunii artistice si a actului artistic, a oamenilor ce trateaza superficial aceasta arta ce se stinge si ea saraca, sufocata practic de institutia ce ar trebui teoretic sa o salveze. Sa nu mai vorbim de adevarate dinastii instaurate si mentinute pe plan politic, sau "maestri" ce vor si pensie si salariu, ce nu renunta la locul lor nici in ruptul capului, ce cred ca dupa ei poate veni potopul. Maestri ce scot pe banda rulanta studenti ce sunt din pacate, semianalfabeti artistici. Studenti ce cred ca boiemia trebuie sa existe ca un mod de viata, prin care ei devin mai "interesanti", uitand de fapt esentialul. La fel cum basca artistului plastic a fost prealuata de muncitorul postbelic, asa viata boema ca o necesitate a actului creator, a ajuns si ea sa fie imitata in detrimentul creatiei.
Cu alte cuvinte, "poftim cultura mon cher!"
Lipseste profunzimea viziunii artistice si a actului artistic, a oamenilor ce trateaza superficial aceasta arta ce se stinge si ea saraca, sufocata practic de institutia ce ar trebui teoretic sa o salveze. Sa nu mai vorbim de adevarate dinastii instaurate si mentinute pe plan politic, sau "maestri" ce vor si pensie si salariu, ce nu renunta la locul lor nici in ruptul capului, ce cred ca dupa ei poate veni potopul. Maestri ce scot pe banda rulanta studenti ce sunt din pacate, semianalfabeti artistici. Studenti ce cred ca boiemia trebuie sa existe ca un mod de viata, prin care ei devin mai "interesanti", uitand de fapt esentialul. La fel cum basca artistului plastic a fost prealuata de muncitorul postbelic, asa viata boema ca o necesitate a actului creator, a ajuns si ea sa fie imitata in detrimentul creatiei.
Cu alte cuvinte, "poftim cultura mon cher!"
sâmbătă, 2 aprilie 2011
Hermafroditismul secvential
Anumite specii de pesti, melci si crustacee isi schimba sexul in functie de numarul de indivizi si mai ales de echilibrul dintre masculi si femele. Se numeste hermafrodism secvential si este un soi de regulator natural al populatiei anumitor specii. Daca intr-o comunitate de pesti "Clovn" de exemplu, avem mai multe femele decat masculi, unele exemplare isi vor schimba sexul pentru a creste sansa de a se putea reproduce. Bineinteles ca acest proces are la baza schimbari chimice si hormonale pe care evolutia le-a lasat sa existe tocmai pentru a perpetua o specie in timpuri mai dificile. In unele zone de pe glob cum ar fi Turcia, pestii care traiesc in apropierea centralelor de deversare a apelor menajere isi schimba sexul, din cauza poluarii cu substante nocive provenite din pilule contraceptive si produse cosmetice, potrivit cercetatorilor, poluarea apelor cauzeaza schimbari fizice semnificative asupra pestilor masculi, care ajung sa treaca printr-un proces de feminizare, din cauza hormonilor absorbiti din apele menajere.
Dar sa lasam un pic pestii si melcii la o parte si sa facem un scurt istoric asupra pilulei contraceptive.
Prima pilula contraceptiva a primit aprobarile FDA (Directia Publica pentru Alimentatie si Medicamente a Statelor Unite) in 1960. Ea continea doar estrogen artificial si efectul ei consta practic in a pacali corpul femeii si a-l face sa "creada" ca este deja insarcinata.
In mod natural, ovarele femeii produc cantitati mari de estrogen in timpul sarcinii, impiedicand eliberarea ovulului de catre ovare. Insa, concentratia mare de estrogen din pilulele contraceptive produse multe femei suferind: atacuri vasculare, infarct, atacuri cerebrale.
Producatorii de contraceptive au micsorat dozele de estrogen de la initial 150 micrograme per pilula, la 30 sau chiar 20 mcg, dozaj mentinut si in prezent. Micsorarea dozajului a redus efectele secundare ca urmare, producatorii de contraceptive au adaugat progesteron sintetic estrogenului din pilula.
Din anul 1960 pana in prezent avem de-a face cu o crestere enorma a consumului de pilule contraceptive ale caror efecte inca nu se cunosc in totalitate.
Daca la pesti exista un hermafrodism secvential, pe bune, la oameni am observat un hermafrodism secvential in gandire. Vedem tot mai des barbati mai efeminati sau femei ce au un caracter de-a dreptul barbatesc. Lucru observat si in moda de altfel, ce starneste intrebarea, de unde pana unde?
Nu sunt un om cu gadirea ingusta dar trebuie sa fie o explicatie logica pentru reversul valorilor sociale din ultimii ani. Daca comunitatile gay erau vazute cu suspiciune si dezgust acum cativa ani, la ora actuala au atras asupra lor atentia publicului cu aberatiile pe care si le propun. Bineinteles ca ma refer la adoptia de copii in familii formate dintr-un cuplu de acelasi sex. Se fac presiuni sociale pe acest fond, ei pe de-o parte cerandu-si un drept nenatural. Pur si simplu nu vor sa priceapa ca nu pot concepe pe cale naturala si de asta se ajung la aberatii sociale. Inca nu exista studii psihologice facute pe familii de acest gen, in care copii se pot dezvolta normal. Si spun normal nu pentru ca am ceva cu inclinatiile lor sexuale, pe care nu le acuz si nu le condamn, doar ca din punct de vedere natural conceperea si cresterea copiilor trebuie sa aiba loc in mod firesc. Mie unul mi se pare de-a dreptul stupid ca acesti indivizi nu inteleg sau nu vor sa inteleaga mersul normal al lucrurilor. Daca intr-o familie formata din doua mame de exemplu, este adoptat un copil, sau una din ele este insamantata artificial, copilul nu va avea exemplele clare de arhietip masculin sau feminin, ci clar un amalgam, sa nu mai aduc in discutie complexul oedipian in cazul in care copilul este de sex masculin.
Daca lucrurile merg in acest fel, poate avem de-a face cu urmatorul pas in evolutie sau involutie, poate ne indreptam spre hermafrodism si poate sexele vor disparea in totalitate ceea ce va schimba cu totul fata societatii asa cum o stim. Nu tu energie depusa pe cautare de parteneri, nu tu ritualuri de imperechere, nu tu nimic de genul asta. Ci poate la o anumita varsta te trezesti gravid(a) si nasti. Si cam atat despre asta.
Dar sa lasam un pic pestii si melcii la o parte si sa facem un scurt istoric asupra pilulei contraceptive.
Prima pilula contraceptiva a primit aprobarile FDA (Directia Publica pentru Alimentatie si Medicamente a Statelor Unite) in 1960. Ea continea doar estrogen artificial si efectul ei consta practic in a pacali corpul femeii si a-l face sa "creada" ca este deja insarcinata.
In mod natural, ovarele femeii produc cantitati mari de estrogen in timpul sarcinii, impiedicand eliberarea ovulului de catre ovare. Insa, concentratia mare de estrogen din pilulele contraceptive produse multe femei suferind: atacuri vasculare, infarct, atacuri cerebrale.
Producatorii de contraceptive au micsorat dozele de estrogen de la initial 150 micrograme per pilula, la 30 sau chiar 20 mcg, dozaj mentinut si in prezent. Micsorarea dozajului a redus efectele secundare ca urmare, producatorii de contraceptive au adaugat progesteron sintetic estrogenului din pilula.
Din anul 1960 pana in prezent avem de-a face cu o crestere enorma a consumului de pilule contraceptive ale caror efecte inca nu se cunosc in totalitate.
Daca la pesti exista un hermafrodism secvential, pe bune, la oameni am observat un hermafrodism secvential in gandire. Vedem tot mai des barbati mai efeminati sau femei ce au un caracter de-a dreptul barbatesc. Lucru observat si in moda de altfel, ce starneste intrebarea, de unde pana unde?
Nu sunt un om cu gadirea ingusta dar trebuie sa fie o explicatie logica pentru reversul valorilor sociale din ultimii ani. Daca comunitatile gay erau vazute cu suspiciune si dezgust acum cativa ani, la ora actuala au atras asupra lor atentia publicului cu aberatiile pe care si le propun. Bineinteles ca ma refer la adoptia de copii in familii formate dintr-un cuplu de acelasi sex. Se fac presiuni sociale pe acest fond, ei pe de-o parte cerandu-si un drept nenatural. Pur si simplu nu vor sa priceapa ca nu pot concepe pe cale naturala si de asta se ajung la aberatii sociale. Inca nu exista studii psihologice facute pe familii de acest gen, in care copii se pot dezvolta normal. Si spun normal nu pentru ca am ceva cu inclinatiile lor sexuale, pe care nu le acuz si nu le condamn, doar ca din punct de vedere natural conceperea si cresterea copiilor trebuie sa aiba loc in mod firesc. Mie unul mi se pare de-a dreptul stupid ca acesti indivizi nu inteleg sau nu vor sa inteleaga mersul normal al lucrurilor. Daca intr-o familie formata din doua mame de exemplu, este adoptat un copil, sau una din ele este insamantata artificial, copilul nu va avea exemplele clare de arhietip masculin sau feminin, ci clar un amalgam, sa nu mai aduc in discutie complexul oedipian in cazul in care copilul este de sex masculin.
Daca lucrurile merg in acest fel, poate avem de-a face cu urmatorul pas in evolutie sau involutie, poate ne indreptam spre hermafrodism si poate sexele vor disparea in totalitate ceea ce va schimba cu totul fata societatii asa cum o stim. Nu tu energie depusa pe cautare de parteneri, nu tu ritualuri de imperechere, nu tu nimic de genul asta. Ci poate la o anumita varsta te trezesti gravid(a) si nasti. Si cam atat despre asta.
luni, 28 martie 2011
O degradare a sufletului
LOCUL:Romania
ANUL:2011
Nimic din ceea ce am vazut sau am invatat nu m-a putut pregati vreodata pentru vremurile infecte in care traim. Sunt tanar si vorbesc poate pentru toata generatia mea. O generatie supusa incercarilor grele lasate de predecesorii nostri care au fost la randul lor ingreunati de predecesorii lor. Un lant intreg de greutati ce atarna acum pe spatele tinerilor, ce dusi de mirajul vremurilor inca mai spera la o schimbare sau la o cale de iesire. As spune ca in astfel de vremuri patriotismul ar fi de folos si ar da un sens national pentru perioada dificila prin care trecem, dar sincer sa fiu nu sunt multumit de directia pe care au ales-o conducatorii tarii noastre si nici de imaginea pe care ne-am creat-o despre poporul nostru. Dainuie in noi un spirit oportunist, un spirit de pisica, ce se lasa ca funza-n vant, in functie de vremuri. Cum sa nu dai bir cu fugiti din moment ce aici abia faci fata de la o luna la alta? Nu ca in afara ar umbla cainii cu colaci in coada.
Nimic nu e mai groanznic decat sa ai chef si energie sa muncesti dar sa ti se inchida usa, fie ca esti subcalificat, calificat sau chiar supracalificat.
Am ajuns sa vad oameni ce isi sterg din CV-uri studiile superioare, pentru ca nu da bine la angajatorul lui si nici la postul de portar la care ravneste. Dar ce poti sa faci? Sa te inchizi in tine si sa germinezi tacit ganduri inaltatoare asteptand ca un pradator sa explodezi la momentul oportun, sau sa te transformi intr-o fiara pragmatica, rece si calculata?
Oricum in astfel de perioade as recomanda cu caldura si activitati ce stimuleaza nu numai buzunarul, ci si sufletul. Asa, ca sa nu ne pierdem in aceste vremuri de tot.
ANUL:2011
Nimic din ceea ce am vazut sau am invatat nu m-a putut pregati vreodata pentru vremurile infecte in care traim. Sunt tanar si vorbesc poate pentru toata generatia mea. O generatie supusa incercarilor grele lasate de predecesorii nostri care au fost la randul lor ingreunati de predecesorii lor. Un lant intreg de greutati ce atarna acum pe spatele tinerilor, ce dusi de mirajul vremurilor inca mai spera la o schimbare sau la o cale de iesire. As spune ca in astfel de vremuri patriotismul ar fi de folos si ar da un sens national pentru perioada dificila prin care trecem, dar sincer sa fiu nu sunt multumit de directia pe care au ales-o conducatorii tarii noastre si nici de imaginea pe care ne-am creat-o despre poporul nostru. Dainuie in noi un spirit oportunist, un spirit de pisica, ce se lasa ca funza-n vant, in functie de vremuri. Cum sa nu dai bir cu fugiti din moment ce aici abia faci fata de la o luna la alta? Nu ca in afara ar umbla cainii cu colaci in coada.
Nimic nu e mai groanznic decat sa ai chef si energie sa muncesti dar sa ti se inchida usa, fie ca esti subcalificat, calificat sau chiar supracalificat.
Am ajuns sa vad oameni ce isi sterg din CV-uri studiile superioare, pentru ca nu da bine la angajatorul lui si nici la postul de portar la care ravneste. Dar ce poti sa faci? Sa te inchizi in tine si sa germinezi tacit ganduri inaltatoare asteptand ca un pradator sa explodezi la momentul oportun, sau sa te transformi intr-o fiara pragmatica, rece si calculata?
Oricum in astfel de perioade as recomanda cu caldura si activitati ce stimuleaza nu numai buzunarul, ci si sufletul. Asa, ca sa nu ne pierdem in aceste vremuri de tot.
sâmbătă, 19 martie 2011
Orizont
Cat despre viitor, aici sau oriunde, imi este destul de clar ca el apartine oamenilor flexibili, oamenilor ce inteleg ca munca nu este decat o forma de a-si satisface nevoile si a-si castiga existenta, celor ce nu se autoidentifica cu munca lor schimbandu-si radical caracterul, asa cum mi-a fost dat sa vad in anumite cazuri, fie ele si la case mai mari. Am ajuns sa nu mai cred in oameni ce stiu sa faca doar un singur lucru, ce sunt specializati doar pe ceva, ci mai degraba cred in oamenii ce s-au deprins de voie sau de nevoie cu diverse abilitati pentru a da un sens trezitului de dimineata. Acesta categorie are din punctul meu de vedere o imagine mai clara asupra valorii lucrurilor si a serviciilor. Si nu ma leg de specialisti ce au facut cariera, dar din experienta am invatat ca ajungi sa ai o intelegere mai clara si mai intregita asupra lumii si a vietii atata vreme cat cunosti mai multe laturi ale ei. Cei care au mers doar pe o singura directie ignorand alte aspecte existentiale pana la urma, risca sa ajunga niste obiecte imbacsite, inainte si dupa ce trec pragul folosului lor in societate, niste oameni incrancenati care concep valoarea lor doar din pragul carierei si care nu au decenta de as da demisia inainte sa devina de-a dreptul penibili.
Cred in oamenii care nu au timp sa se alinte, in oamenii reali care vad clar ce au de facut, oamenii practici, oamenii pozitivi ce nu se pierd in detalii si care au curajul de a infrunta greul in modul lor.
Cred in oamenii care nu au timp sa se alinte, in oamenii reali care vad clar ce au de facut, oamenii practici, oamenii pozitivi ce nu se pierd in detalii si care au curajul de a infrunta greul in modul lor.
duminică, 6 martie 2011
Ham ham!
Ca sa ma fac mai bine inteles, iubesc animalele, mai ales cainii, dar in ultima perioada si nu numai, acest prieten al omului a devenit o adevarata povara. Si nu spun ca e din vina lor, ca-s caini si se inmultesc si umbla in haite si cateodata vara cand soarele e puternic, li se incinge creierul si devin mai teritoriali, ci tot a omului care i-a scapat de sub control. Pai cateii comunitari sunt raspunsul la lipsa noastra de grija si resonsabilitate. Desi problema cainilor este una delicata din punct de vedere moral. Da, putem spune ca nu e vina lor ci a noastra pentru ororile din ultima vreme cauzate de acest flagel urban. Au scapat de sub control si oricat de simpatic mi-ar fi catelul din spatele blocului si cei de prin oras, imi dau seama ca sterilizarea lor nu functioneaza ca metoda de control. Nici relocarea lor in masa spre asa zisele "adaposturi" nu s-a dovedit eficienta si in scurt timp si dulcele-mi targ va fi suprapopulat de acesti patrupezi nevinovati, nu ca nu ar fi "lumea cateilor" dupa o anumita ora. Dar oare trebuie sa ajungem sa ne fie frica sa iesim pe strada din cauza lor ca sa luam odata o decizie responsabila?
Atrag atentia ONG-urilor care fac furori prin presa cu drepturile animalelor si fac mitinguri peste mitinguri nu dintr-o reala dragoste pentru aceste animale, sau vreo responsabilitate morala, ci prin simplu fapt ca traiesc binisor pe fonduri europene sau banii primariilor. Pentru cei ce iubesc cateii comunitari si sunt oameni responsabili, nu au decat sa adopte unul. Desi ma indoiesc ca acesti "oameni" implicati au cu adevarat o statura morala verticala si nu doar starnesc tot felul de controverse pentru a-si satisface niste nevoi meschine.
De altfel, rog curiosii si iubitorii de animale sa viziteze adoposturile si sa se intrebe daca le-ar placea sa traiasca o viata intreaga inchisi.
Sterilizarea in masa ar merge in teorie dar pentru asta trebuie o actiune mult mai ampla si iarasi pe banii contribuabililor, iar daca o pereche scapa, e capabila ca intr-un timp scurt sa repopuleze. In medie, gestatia la caini dureaza 63 de zile, adica fix 9 saptamani. Am zis, e o medie. Variatiile normale sunt de +/- 5 zile. Iar cam la 6 luni, teoretic cateaua intra in calduri din nou. Sa nu mai spun ca is capabile sa fete pana la 10 pui dintr-o data.
Nu mai este vreo indoiala ca acesti militanti si iubitori de animale sunt niste bagatori in seama si profitori. Cand se intampla o nenorocire toata lumea ridica din umeri si fluiera a pustiu, cum a fost ultimul caz cu femeia mancata de caini.
Dar nu are rost sa dau exemple din mass-media pentru a-mi sustine puctul de vedere ci fac apel la bunul simt ce a devenit ceva atat de rar in ultima vreme si zic ca nici o schimbare nu se poate face fara actiune si cateodata actiunea cere sacrificii, dar e mai usor sa mergi si sa protestezi si sa fi "Gica Contra" in loc sa adopti un catel.
O viata inchis in cusca nu este viata si cine spune ca e de preferat asa in loc sa piara acela e un las ordinar. Eh, dar aici ne lovim de un alt subiect legat de existenta si nu vreau sa par ca as fi un mosulet cu baston care comenteaza pe "altii" din spatele unui monitor. Eu unul recunosc cel putin ca iubesc animalele dar nu sunt destul de responsabil sa adopt unul, dar nici nu ma pun cu fundu-n drum si zic nu schimbarilor venite din nevoie ca sa le dau un job unor oameni de nimic.
Sper ca problema cainilor sa fie rezolvata intr-un fel sau altul, ca pe urma sa ne intoarcem privirea si asupra semenilor nostri care umplu strazile.
Si ca sa nu inchei postarea intr-o nota sumbra, am sa va las in compania unui mare poet roman.
Cainele Ovreiului
de George Toparceanu
Intr-un an, candva-ntr-o vara,
Nu stiu unde, in ce sat,
Un ovrei mergand cu marfa
Intr-o curte a intrat.
Si cum intra el pe poarta
Cu bagajul la spinare,
Hop, ii sare inainte
Un dulau urat si mare.
„Ce sa fac acum? se-ntreaba
Bietul Itic suparat.
Daca strig sa vie omul,
Pan’ sa vie m-a mancat!
Daca plec pe poarta iara,
As pleca eu bucuros,
Dar dulaul e in stare
Sa m-apuce pe din dos...
Nici incolo, nici incoace,
Eu mai bine stau pe loc;
Si-am sa-l iau cu vorba buna,
Chiar asa sa am noroc!“
Moi Grivei, zic zou, asculta,
De cand umblu eu pe jos
N-am vazut in toata lumea
Un catel asa frumos!
Ma mai duc la targ eu, lasa,
Ti-oi aduce un covrig.
Ce folos ai daca latri?
Parca-ti iese vrun castig?
Moi Grivei, tu esti cuminte,
Ce-ai cu mine de-mpartit?
Am venit la badea Gheorghe,
Ei si ce-i dac-am venit?
N-am sa stau un an la dansul,
Plec indata la haham...
Dar dulaul se repede
Si mai tare: Ham! ham ham!
Stai pe loc! Ai-vei mi-e frica!
Ci pacat ca n-am o pusca!
Badi Gheorghe, badi Gheorghe,
Iesi afara ca ma musca!
Badea Gheorghe iese-n usa,
Da c-o piatra dupa caine
Si-apoi zice: Nu te teme!
Tine-ti inima, jupane!
Nu stii vorba romaneasca
De la mosi-stramosi lasata,
Ca un caine care latra
Nu te musca niciodata?
Stiu proverbul zice Itic
Ca-l avem si la ovrei,
Stiu prea bine... dar e vorba
Daca-l stie si Grivei!
Atrag atentia ONG-urilor care fac furori prin presa cu drepturile animalelor si fac mitinguri peste mitinguri nu dintr-o reala dragoste pentru aceste animale, sau vreo responsabilitate morala, ci prin simplu fapt ca traiesc binisor pe fonduri europene sau banii primariilor. Pentru cei ce iubesc cateii comunitari si sunt oameni responsabili, nu au decat sa adopte unul. Desi ma indoiesc ca acesti "oameni" implicati au cu adevarat o statura morala verticala si nu doar starnesc tot felul de controverse pentru a-si satisface niste nevoi meschine.
De altfel, rog curiosii si iubitorii de animale sa viziteze adoposturile si sa se intrebe daca le-ar placea sa traiasca o viata intreaga inchisi.
Sterilizarea in masa ar merge in teorie dar pentru asta trebuie o actiune mult mai ampla si iarasi pe banii contribuabililor, iar daca o pereche scapa, e capabila ca intr-un timp scurt sa repopuleze. In medie, gestatia la caini dureaza 63 de zile, adica fix 9 saptamani. Am zis, e o medie. Variatiile normale sunt de +/- 5 zile. Iar cam la 6 luni, teoretic cateaua intra in calduri din nou. Sa nu mai spun ca is capabile sa fete pana la 10 pui dintr-o data.
Nu mai este vreo indoiala ca acesti militanti si iubitori de animale sunt niste bagatori in seama si profitori. Cand se intampla o nenorocire toata lumea ridica din umeri si fluiera a pustiu, cum a fost ultimul caz cu femeia mancata de caini.
Dar nu are rost sa dau exemple din mass-media pentru a-mi sustine puctul de vedere ci fac apel la bunul simt ce a devenit ceva atat de rar in ultima vreme si zic ca nici o schimbare nu se poate face fara actiune si cateodata actiunea cere sacrificii, dar e mai usor sa mergi si sa protestezi si sa fi "Gica Contra" in loc sa adopti un catel.
O viata inchis in cusca nu este viata si cine spune ca e de preferat asa in loc sa piara acela e un las ordinar. Eh, dar aici ne lovim de un alt subiect legat de existenta si nu vreau sa par ca as fi un mosulet cu baston care comenteaza pe "altii" din spatele unui monitor. Eu unul recunosc cel putin ca iubesc animalele dar nu sunt destul de responsabil sa adopt unul, dar nici nu ma pun cu fundu-n drum si zic nu schimbarilor venite din nevoie ca sa le dau un job unor oameni de nimic.
Sper ca problema cainilor sa fie rezolvata intr-un fel sau altul, ca pe urma sa ne intoarcem privirea si asupra semenilor nostri care umplu strazile.
Si ca sa nu inchei postarea intr-o nota sumbra, am sa va las in compania unui mare poet roman.
Cainele Ovreiului
de George Toparceanu
Intr-un an, candva-ntr-o vara,
Nu stiu unde, in ce sat,
Un ovrei mergand cu marfa
Intr-o curte a intrat.
Si cum intra el pe poarta
Cu bagajul la spinare,
Hop, ii sare inainte
Un dulau urat si mare.
„Ce sa fac acum? se-ntreaba
Bietul Itic suparat.
Daca strig sa vie omul,
Pan’ sa vie m-a mancat!
Daca plec pe poarta iara,
As pleca eu bucuros,
Dar dulaul e in stare
Sa m-apuce pe din dos...
Nici incolo, nici incoace,
Eu mai bine stau pe loc;
Si-am sa-l iau cu vorba buna,
Chiar asa sa am noroc!“
Moi Grivei, zic zou, asculta,
De cand umblu eu pe jos
N-am vazut in toata lumea
Un catel asa frumos!
Ma mai duc la targ eu, lasa,
Ti-oi aduce un covrig.
Ce folos ai daca latri?
Parca-ti iese vrun castig?
Moi Grivei, tu esti cuminte,
Ce-ai cu mine de-mpartit?
Am venit la badea Gheorghe,
Ei si ce-i dac-am venit?
N-am sa stau un an la dansul,
Plec indata la haham...
Dar dulaul se repede
Si mai tare: Ham! ham ham!
Stai pe loc! Ai-vei mi-e frica!
Ci pacat ca n-am o pusca!
Badi Gheorghe, badi Gheorghe,
Iesi afara ca ma musca!
Badea Gheorghe iese-n usa,
Da c-o piatra dupa caine
Si-apoi zice: Nu te teme!
Tine-ti inima, jupane!
Nu stii vorba romaneasca
De la mosi-stramosi lasata,
Ca un caine care latra
Nu te musca niciodata?
Stiu proverbul zice Itic
Ca-l avem si la ovrei,
Stiu prea bine... dar e vorba
Daca-l stie si Grivei!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)