Departe

Trebuie sa plec, undeva departe, departe de lumea pe care o stiu. Intr-un loc unde ma pot redefini ca persoana. Trebuie sa plec intr-un loc de unde ma pot reintoarce, candva.
Peretii incep incet, incet sa ma stranga si devin claustrofob in propria-mi camera. Rabdarea pe care m-am chinuit sa o invat si sa o educ de-a lungul anilor se risipeste odata cu zilele mohorate de toamna. Imi vine un dor de duca dar ma abtin pentru acum. Un loc care sa-mi permita sa visez, un loc cu soare, undeva langa mare, iar seara sa ies pe faleza la o ceasca de cafea sau de ceai si sa fie muzica in jur si sa ma pierd printre straini. Iar vara sa-mi iau tartacuta in spate si sa o iau la sanatoasa pana unde vad cu ochii si pana unde ma tin picioarele, iar toamna sa ma intorc inapoi.

Poti veni si tu daca vrei, daca nu ti-e frica de bataturi. Sigur ai sa le faci. Caci daca exista asemenea loc, atunci nu ne ramane decat sa alergam dupa vise, si stiu ca is multe si timpul e scurt. Si daca imi promiti ca ai rabdare atunci iti promit ca o sa am si eu.